Iepurasul era tare jucaus si avea blanita alba cu gri, fiind imbracat cu caciulita roz si fular asortat. Era prieten cu Loli si Scuic, din Valea Printesei Primaveriii, unde adia zefirul din est si muzica incantatoare a vietatilor se auzea pretutindeni.
Cand ningea si se forma omat, ei se plimbau impreuna pe langa parcul cu brazi. Acolo cativa pui de veverite se dadeau cu sania, trasa de catei multicolor.
Hamsterul se numea Pufi, iepurasul se numea Loli, iar Scuic era un porcusor.
Pufi i-a zis prietenului sau:
-Vrei sa ne luam lantisoare identice cu fluturasi sau buburuze de la piata, care sa insemne ca noi vom cei mai buni prieteni pe vecie?
-Da, bineinteles, zise Loli.
-Daca le purtam, vom fi prieteni pentru totdeauna. Te port in gandul meu si tu sa faci la fel. Promiti? Intreba Pufi.
-Da, promit drag Pufi, raspunse micul iepuras.
Cei doi prieteni mici aveau pandantive aurite cu poza fiecaruia la interior, iar cand au hotarat sa fie cei mai buni prieteni, le-au purtat la gat fiecare.
Pufi alerga prin omatul alb cautand castele de zapada si razand vesel cu prietenii sai.
-Uite-o pe Ritza! Pot sa ma joc cu ea? o intreba ea pe mama ei.
-Da, poti sa te joci cu toti copiii cuminti, in afara de cei rai si neascultatori, raspunse mama ei.
Pe cand incepura jocul, trecu pe drum un catel batran, mare, slab si alb, cu costum negru.
-Dupa ce trece el, aruncam cu zapada in aer! zise Loli.
-Bine. Hai sa ne jucam cu bulgari de zapada! spuse Scuic fericit.
-Uite cati pui de vulpe sunt pe partie!
-Ce frumoasa e aceasta vacanta de iarna!
Vulpitele istete si ascultatoare se dadeau pe sanie cu fratii lor, cat era ziulica de lunga.
Zapada alba, stralucitoare acoperea tot tinutul in afara de brazii de un verde inchis, in ramurile carora se ascundeau vrabiute vesele si galagioase, cautand firimituri sau seminte. Ele ciripeau fericite si vioaie in luminisul padurii.
Pufi si Josephine s-au dus la sanius de dimineata. S-au intalnit pe partie cu alti pui de iepurasi si catelusi care erau acolo cu bunicii lor. Ei aveau saniute ca si cea a lui Mos Craciun. O, ce veselie!
Ce viata minunata! Ce zi minunata numai buna de mers la sanius. Chiar aveam nevoie de asta.
Peste tot intindere alba sclipitoare de zapada, ceata in departari, iar casele abia le vedeai si copacii maronii pareau garduri pentru castelele de zapada. Pe cerul azuriu puteai vedea doar vrabiute si porumberi gri sau alb cu negru.
-Vroiam sa jonglez cu bulgari de zapada, dar ei s-au sfaramat! spuse Pufi.
-Hai sa incercam din nou! raspunse Josephine.
-Da, bineinteles draga.
Mama hamsterilor se duse pe afara ca sa ia un autobuz spre un alt orasel, ca sa ia un pachet de la posta. Pe drum era mai sa cada pe gheata, fiindca inghetul veni peste tot, iar strazile erau pline de zapada si gheata ca sticla. Cand intra intr-un magazin, statu la coada, privind la caietele de caligrafie, acuarelele de ulei, foile pentru decor si lucru manual de toate culorile curcubeului si la joculetele pe care intentiona sa le cumpere pentru puisorii ei. Avuse destui bani si monede de metal, dar cand iesi din magazin nu mai erau bancnotele de care avea nevoie. Unde au cazut?
Merse sa le caute.
